Prognoza meteo
Ecologia plaiului natal
mesajul zilei
Geniul omenesc nu va putea nicicând nascoci inventii mai desavârsite ca acelea create de natura, în care nu lipseste nimic si nimic nu-i de prisos!
luni, 23 aprilie 2012
duminică, 22 aprilie 2012
„COPILUL E CA ŞI COPACUL: IN SOL BUN CRESTE FRUMOS”
Educaţia patriotică, ca proces educativ, prin care se dezvoltă conştiinţa şi sentimentul de apartenenţă, de preţuire şi ataşament faţă de Patrie este un proces, ce implică toate elementele personalităţii.
Disciplinele biologice trebuie să-şi aducă contribuţia prin obiectivele lor cognitive la realizarea personalităţii elevului.Disciplinele biologice, care se predau în ciclul gimnazial şi cel liceal pot avea un rol deosebit în educarea elevilor în spiritul dragostei faţă de natură, ţinutul natal al Patriei.
Criza ecologică contemporană atenţionează prin tot mai numeroase semnale cu caracter social- narativ, cum sunt: industrializarea neraţională, care are ca efect şi distrugerea naturii, dispariţia unor specii de plante şi animale, defrişarea pădurilor, diminuarea surselor de materii prime şi de hrană, apariţia unor boli, generate de degradarea mediului natural ( poluarea aerului, apei, solului). În consecinţă, slăbesc şi se distrug relaţiile reale între organizme, ceea ce duce la încălcarea complexităţii vieţii la diferite niveluri de organizare a ei. Asemenea situaţii au loc în activitatea didactică în instituţiile preuniversitare din raionul Criuleni. Educaţia ecologică în şcoală se realizează în cadrul orelor de biologie, geografie, ecologie, cît şi în ocupaţiile extraşcolare. În fiecare an elevii participă activ la restabilirea şi lărgirea spaţiilor verzi, acţiunea „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, organizează şi înfăptuiesc diferite acţii de salubritate, au loc ore ecologice pentru a-i deprinde pe elevi să conştientizeze importanţa interacţiunii armonioase dintre om şi mediul ambiant. Educaţia ecologică pentru a aduce tînărul în situaţia de a respecta valorile naturii, ale mediului în care trăim pentru a restabili acordul dintre om şi natură, om şi societate. In acest înţeles s-au promovat cunoştinţele la lecţiile opţionale de ecologie cu tematica „Omul şi mediul”şi "Ecologia şi protecţia mediului înconjurător "– proiect- pilot de conştientizare ecologică în cadrul orelor opţionale în instituţiile preuniversitare. Rezolvarea problemelor ecologice aduce în atenţie în mod deosebit rolul includerii în activitate a fiecărui elev, actualizîndu-i nevoia de autorealizare. În zilele noastre, în epoca informaţională de globalizare şi dezvoltare durabilă a societăţii, apare ca o necesitate pentru fiecare om - modelarea gîndirii şi a personalităţii omului prin intermediul educaţiei ecologice.Calităţile ecologice ale elevului nu sunt un dar înnăscut. Ele se formează prin interacţiunea factorului ereditar cu mediul ambiant. De aceea calităţile de personalitate ale elevului trebuie astfel modelate ca elevul să-i formeze o cultură ecologică şi o conduită corespunzătoare. Ecologia socială presupune formarea omului cu atitudini specifice pozitive faţă de membrii societăţii şi dezaprobarea fenomenelor sociale negative. Deci , educaţia ecologică este o componentă al sistemului educaţional, care prin acţiuni specifice asigură formarea conştiinţei ecologice. Iar aceasta presupune prezenţa atitudinii responsabile faţă de mediul ambiant natural şi social. Modelînd conştiinţa ecologică, aceasta la rîndul ei se plasează la baza formării conduitei ecologice. Instruirea ecologică a elevilor este orientată spre educarea la ei a responsabilităţii civice pentru starea mediului natural şi social în vederea formării personalităţii creative, multilateral dezvoltate, libere, flexibile, sănătoase, cu un comportament ecologic prosper, capabil să se integreze activ în viaţa socială, vizînd grija şi responsabilitatea faţă de sine şi faţă de mediul natural şi social. Vorba înţelepciunii populare: „Altoiul face pomul – pom, iar şcoala face omul- Om”. Acordăm atenţie serioasă realizării obiectivului general al Catedrei Raionale "Ştiinţele despre natură:”Dezvoltarea conştiinţei ecologice”. Şi anume prin: formarea şi dezvoltarea cunoştinţelor teoretice, însuşirea de către elevi a cunoştinţelor fundamentale pentru înţelegerea problematicii ecologice; convertirea cunoştinţelor în capacităţi proprii gîndirii ecologice, implicate pentru dobîndirea unei viziuni globale despre refacerea echilibrului om-natură; susţinerea cognitivă, afectiv- emoţională şi volitivă a convingerilor ecologice necesare pentru transpunerea cunoştinţelor ecologice în practici adecvate; Deasemenea la nivel de profesori, manageri, diriginţi a fost acordată atenţie serioasă formării la elevi şi dezvoltării conştiinţei ecologice practice, dobîndirea deprinderilor integrabile, exersarea şi perfecţionarea obişnuinţelor.Dintre conţinuturile particulare ale educaţiei ecologice se evidenţiază promovarea sistematică a cunoştinţelor ecologice în cadrul orelor ecologice cu tematică unică, desfăşurate în zile fixate de MET cu tematica unică republicană , şi care au avut scop de a promova concepte specifice de mediu şi domenii specifice de activitate umană: geografie, biologie, ecologie, conexiuni interdisciplinare...Ca forme de realizare a educaţiei ecologice au fost promovate următoarele: educaţie şi instruire formală( elucidată şi în planurile de învăţămînt ale instituţiilor preuniversitare din raionul Criuleni), educaţie şi instruire non-formală ( în formă de activităţi extracurriculare, promovate de profesori); deasemenea şi educaţia şi instruirea informală ( prin influienţa mediului social şi implicarea în activitrăţi ecologice concrete)
Nu in ultimul rind,excursiile in natura trebuie sa contribuie la educareea dragostei fata de mediul inconjurator,cit si la perceperea si intelegerea legitatilor biologice,care asigura dezvoltarea armonioasa a lumii organice.
obiectivul :”Purificarea mediului, comportamentului, raţiunii, sufletului''
Stările emotive ce se nasc în excursii, le întărim prin lecţii, excursii şi vizite didactice .Exemplificăm prin notabile fapte de cuceriri ale ştiinţei, crîmpee- exemple din viaţa şi activitatea savanţilor.Anume imaginile întîlnite în natură se întipăresc cu atîta putere încît nu se mai şterg din memorie. Ele produc stări atît de convingătoare, cum nici un paragraf din manuale nu o poate face.
22 martie – Ziua Mondială a Apei
În fiecare an la 22 martie se celebrează Ziua Mondială a Apei, o sărbatoare instituită in anul 1992 in cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediul Înconjurător de la Rio de Janeiro. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a nominalizat perioada 2005-2015 drept Deceniu Internaţional „Apa pentru viaţă”.
În această zi statelor li se recomandă de a asigura desfăşurarea orelor ecologice şi campaniilor de informare cu scopul de a ridica nivelul de conştientizare şi educaţie ecologică, permiţînd cetăţenilor de a înţelege mai bine mecanismele de protecţie şi ameliorare a apelor.
Apa este considerată un element strategic, o problemă centrală de siguranţă naţională şi o resursă tot mai disputată. Apa prezintă resursă vitală importantă si, fiind componentul cel mai dinamic al mediului natural, este în pericol de poluare continuă. Calitatea apei potabile este considerată una din cele mai importante probleme sociale şi ambientale. Poluarea apelor subterane este un fenomen larg răspindit, iar gospodărirea proastă a lor duce la deteriorarea continuă a calităţii acestora. Deficitul si poluarea apei poate provoca consecinţe nefaste asupra societăţii.
Pentru Republica Moldova această zi, de asemenea este un prilej de celebrare şi, în acelaşi timp, o ocazie de a informa opinia publică asupra problemelor legate de necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor, precum şi de a pune în adevărata lumină rolul, obligaţiunile şi responsabilităţile fiecăruia în vederea protecţiei surselor de apă.
Ministerul Mediului face un apel, pe această cale, la toţi factorii responsabili, dar şi ONG-urilor de profil să se implice alături de autoritatea centrală de resort la promovarea unei politici de prevenire a poluării si ridicarea calitaţii apei prin popularizarea unei campanii şi atingerea rezultatelor ei: conştientizarea problemelor de gospodărire a apelor şi adoptarea unui comportament adecvat faţă de mediu, în speţă, apa. Prin voinţa si efort comun al tuturor instituţiilor si societăţii civile, vom reuşi sa intervenim pentru stoparea si dispersia poluanţilor in cursurile de apă si sa avem ape mai curate si mai bogate in surse de viaţă. Reamintim ca apa este un element constituent indispensabil al naturii si, implicit, al vieţii noastre.
În acest context, avînd în vedere faptul că apa ocupă un loc distinct în viaţa noastră, considerăm oportună prezenţa fiecaruia la celebrarea Zilei Mondiale a Apei.
Inspectoratul Ecologic de Stat
Inspectoratul Ecologic de Stat a fost fondat în anul 1990 şi
- exercită controlul ecologic de stat asupra respectării legilor şi actelor normative în problemele protecţiei mediului şi folosirii resurselor naturale, inclusiv la frontiera de stat a ţării;
- efectuează expertiza ecologică de stat în scopul prevenirii impactului activităţilor economice asupra mediului, componentelor lui, ecosistemelor, sănătăţii populaţiei;
- organizează acţiuni de combatere a braconajului pescuitului ilicit şi tăierilor de arbori;
- efectuează investigaţii de laborator privind calitatea factorilor de mediu;
- conlucrează cu organele de drept privind examinarea contravenţiilor administrative şi tragerea la răspundere a contravenienţilor;
- conlucrează cu organele administraţiei publice locale la elaborarea şi implementarea programelor şi planurilor locale şi regionale de acţiuni în domeniul protecţiei mediului;
- supraveghează activitatea agenţilor economici privind achitările plăţilor pentru poluarea mediului şi eliberează autorizaţii a folosinţelor de mediu.
5 Iunie ziua mondiala a mediului (ecologiei) | ||
Ziua Mondiala a Mediului (Ecologiei) - 5 Iunie - instituita in 1972 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite pentru celebrarea Conferintei "Ecologia Umana" de la Stockholm si reprezinta elementul cel mai important al Programului Ecologic al Natiunilor Unite (UNEP).
Aceasta zi se sarbatoreste in ziua de 5 iunie a fiecarui an si constituie un prilej pentru institutiile guvernamentale, administratiile locale, asociatiile de tineri, organizatiile nonguvernamentale, intreprinzatori, industriasi, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestari comune menite sa atraga atentia asupra necesitatii protejarii factorilor de mediu. |
vineri, 13 aprilie 2012
Pastrarea deseurilor în Republica Moldova
Deseurile menagere reprezinta în Republica Moldova o sursa de poluare semnificativa. O mare parte din deseuri menajere se pastreaza la rampele de depozitare.
Stiti ce prezinta ele? Acestea reprezinta niste terenuri special selectate, care trebuie sa corespunda anumitor cerinte si anume: solul acestor terenuri trebuie sa aiba proprietati, care nu permit difuzia scurgerilor din masa de deseuri în apele freatice; adâncimea apelor freatice în aceste locuri sa fie mare; dispersia deseurilor sub influenta vântului, ploilor sa fie minimala .
În prezent pe teritoriul republicii sunt depozitate la platformele de depozitare autorizate si
neautorizate circa 25 mln. m 3 deseuri.
Platformele se numesc autorizate în cazul când constructia lor este autorizata de catre
institutiile de resort si se efectueaza conform cerintelor în vigoare; neautorizate – în cazul când rampele se organizeaza stihiinic si fara legalizare. |
Suprafata totala a rampelor din republica constituie 1304,6 ha. Din acestea – 643,2 ha le revin rampelor autorizate si 661,4 ha – celor neautorizate. Volumul total de deseuri menajere solide la moment constituie 24866,7 mii m 3 . Dinamica schimbarii suprafetelor rampelor de depozitare a deseurilor menajere demonstreaza ca suprafata rampelor de depozitare în ultimii 4 ani (2000-2003) treptat se mareste, ceea ce se explica prin faptul ca unele rampe de depozitare deja sunt supraîncarcate si este necesara deschiderea a noi rampe de stocare a deseurilor.
Colectarea deseurilor menajere solide în Republica Moldova nu se efectueaza selectiv.
a deseurilor managere, ha. Depozitarea deseurilor în majoritatea localitatilor se efectueaza la gunoisti si este modalitatea de baza în solutionarea problemei deseurilor menajere. Practic la toate gunoistile deseurile sunt transportate si stocate într-un mod ce nu corespund cerintelor protectiei mediului. Gunoistile existente nu sunt amenajate si îngradite, nu dispun de sisteme de drenaj pentru evacuarea scurgerilor si nu se efectueaza lucrari de înhumare a deseurilor. |
Aceasta modalitate de înlaturare a deseurilor menajere s-a început multi ani înainte, atunci când aceasta nu prezenta pericol pentru mediul înconjurator, iar în prezent este necesara o urgenta schimbare.
Gestionarea deseurilor menajere prin depozitare nu este metoda binevenita, deoarece ea duce la poluarea mediului ambiant si la pierderea unor cantitati mari de componente pretioase cum ar fi substantele organice, hârtia, carton, mase plastice, metale (fier, nichel, cupru, crom) etc. Transportarea acestor deseuri la rampa de depozitare duce la pierderea combustibilului necesar pentru transportare si necesita ocuparea unor suprafete noi pentru depozitarea deseurilor. Tot o data, aceste componente pot fi folosite ca materie prima secundara pentru obtinerea hârtiei, biogazului, îngrasamintelor pentru fertilizare (care se formeaza în rezultatul compostarii) etc.
Alte deseuri colectate, de exemplu, deseurile galvanice, contin metale importante (fier, nichel, cupru, crom, vanadiu) si necesita o prelucrare speciala pentru a evita poluarea mediului.
Problema gestionarii deseurilor este actuala si pentru localitatile rurale. Studiile efectuate într-o serie de localitati rurale au demonstrat ca în compozitia morfologica a deseurilor din zonele rurale continutul baligarului constituie circa 40%. Deseurile menajere în majoritatea cazurilor sunt aruncate pe malurile râuletelor, pâraiaselor si a râpelor. În prezent absolut toate pâraiasele care se scurg practic din fiecare comuna duc cu apele lor o cantitate enorma de poluanti, începând de la nitrati si nitriti si terminând cu diverse substante chimice toxice. Aceste fapte au condus la poluarea esentiala a apelor freatice care sânt principala sursa de apa potabila în ariile rurale.
Cum putem solutiona problema gestionarii deseurilor menajere?
Este necesara efectuarea colectarii selective a deseurilor menajere si implementarea acestei metode în practica.
Majoritatea deseurilor toxice (galvanice, cu continut de vanadiu, cianurice) sunt depozitate pe teritoriul întreprinderilor industriale unde s-au format. Cantitatea totala de deseuri toxice amplasate pe teritoriul republicii constituie cca. 8565 t.
Deseurile galvanice sunt amplasate la întreprinderea “Alfa”, cele cu continut de vanadiu se pastreaza într-un bazin special amenajat la Centrala Termoelectrica 1, sedimentele Albastru de Prusia sunt depozitate în cisterne si amfore pe teritoriul fabricilor de vin. Cel mai mare pericol pentru mediul înconjurator îl prezinta deseurile de pesticide inutilizabile si interzise care se afla în cantitati de circa 1800 t, multe dintre care sunt amplasate în locuri si conditii inadecvate cerintelor de pastrare a acestora si contribuie la poluarea imensa a mediului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)