mesajul zilei

Geniul omenesc nu va putea nicicând nascoci inventii mai desavârsite ca acelea create de natura, în care nu lipseste nimic si nimic nu-i de prisos!

luni, 23 aprilie 2012

Prognoza meteo

duminică, 22 aprilie 2012


COPILUL  E  CA  ŞI  COPACUL:  IN  SOL  BUN  CRESTE  FRUMOS”
            Educaţia  patriotică,  ca  proces  educativ,  prin  care  se  dezvoltă  conştiinţa  şi sentimentul  de  apartenenţă,  de  preţuire  şi  ataşament  faţă  de  Patrie  este  un  proces,  ce implică  toate  elementele  personalităţii. 
            Disciplinele  biologice  trebuie  să-şi  aducă  contribuţia  prin  obiectivele  lor cognitive  la  realizarea  personalităţii  elevului.Disciplinele  biologice,  care  se  predau  în ciclul  gimnazial  şi  cel  liceal  pot  avea  un  rol  deosebit  în  educarea  elevilor  în  spiritul dragostei  faţă  de  natură,  ţinutul  natal  al  Patriei.

            Criza  ecologică  contemporană  atenţionează  prin  tot  mai  numeroase  semnale  cu  caracter  social- narativ, cum  sunt:  industrializarea  neraţională,  care  are  ca  efect  şi  distrugerea  naturii,  dispariţia  unor  specii  de  plante  şi animale,  defrişarea  pădurilor,  diminuarea  surselor  de  materii  prime  şi  de  hrană,  apariţia  unor  boli,  generate  de degradarea  mediului  natural (  poluarea  aerului,  apei,  solului). În  consecinţă,  slăbesc  şi  se  distrug  relaţiile  reale  între organizme,  ceea  ce  duce  la  încălcarea  complexităţii  vieţii  la  diferite  niveluri  de  organizare  a  ei.            Asemenea  situaţii  au  loc  în  activitatea  didactică  în  instituţiile  preuniversitare  din  raionul  Criuleni. Educaţia ecologică  în  şcoală  se  realizează  în  cadrul  orelor  de  biologie,  geografie,  ecologie,  cît  şi  în  ocupaţiile  extraşcolare. În  fiecare  an  elevii  participă  activ  la  restabilirea  şi  lărgirea  spaţiilor  verzi,  acţiunea „Un  arbore  pentru dăinuirea  noastră”,  organizează  şi  înfăptuiesc  diferite  acţii  de  salubritate,  au  loc  ore  ecologice  pentru  a-i deprinde  pe  elevi  să  conştientizeze  importanţa  interacţiunii  armonioase  dintre  om  şi  mediul  ambiant. Educaţia ecologică  pentru  a  aduce  tînărul  în  situaţia  de  a  respecta  valorile  naturii,  ale  mediului  în  care  trăim  pentru  a restabili  acordul  dintre  om  şi  natură,  om  şi  societate. In  acest  înţeles  s-au promovat  cunoştinţele  la   lecţiile opţionale  de  ecologie  cu  tematica „Omul  şi  mediul”şi "Ecologia  şi  protecţia  mediului  înconjurător "– proiect- pilot    de  conştientizare  ecologică în cadrul  orelor  opţionale în  instituţiile  preuniversitare. Rezolvarea problemelor  ecologice  aduce  în  atenţie  în  mod  deosebit  rolul  includerii  în  activitate  a  fiecărui  elev,  actualizîndu-i nevoia  de  autorealizare.            În  zilele  noastre,  în  epoca  informaţională  de  globalizare  şi  dezvoltare  durabilă  a  societăţii,  apare  ca  o necesitate  pentru  fiecare  om - modelarea  gîndirii  şi  a  personalităţii  omului  prin  intermediul  educaţiei ecologice.Calităţile  ecologice  ale  elevului  nu  sunt  un  dar  înnăscut. Ele  se  formează  prin  interacţiunea  factorului ereditar  cu  mediul  ambiant. De  aceea  calităţile  de  personalitate  ale  elevului  trebuie  astfel  modelate  ca  elevul  să-i formeze  o  cultură  ecologică  şi  o  conduită  corespunzătoare.            Ecologia  socială  presupune  formarea  omului  cu  atitudini  specifice  pozitive  faţă  de  membrii  societăţii  şi dezaprobarea  fenomenelor  sociale  negative. Deci , educaţia  ecologică  este  o  componentă  al  sistemului  educaţional, care  prin  acţiuni  specifice  asigură  formarea  conştiinţei  ecologice.  Iar  aceasta  presupune  prezenţa  atitudinii responsabile  faţă  de  mediul  ambiant  natural  şi  social. Modelînd  conştiinţa  ecologică,  aceasta  la  rîndul  ei  se plasează  la  baza  formării  conduitei  ecologice.            Instruirea  ecologică  a  elevilor  este  orientată  spre  educarea  la  ei  a  responsabilităţii  civice  pentru  starea mediului  natural  şi  social  în  vederea  formării  personalităţii  creative,  multilateral  dezvoltate,  libere,  flexibile, sănătoase,  cu  un  comportament  ecologic  prosper,  capabil  să  se  integreze  activ  în  viaţa  socială,  vizînd  grija  şi responsabilitatea  faţă  de  sine  şi  faţă  de  mediul  natural  şi  social.            Vorba  înţelepciunii  populare: „Altoiul  face  pomul – pom, iar  şcoala  face  omul- Om”.      Acordăm  atenţie  serioasă  realizării  obiectivului  general  al  Catedrei  Raionale "Ştiinţele  despre natură:”Dezvoltarea  conştiinţei  ecologice”. Şi  anume  prin: formarea  şi  dezvoltarea  cunoştinţelor  teoretice, însuşirea de  către  elevi  a  cunoştinţelor  fundamentale  pentru  înţelegerea  problematicii  ecologice; convertirea  cunoştinţelor  în capacităţi  proprii  gîndirii  ecologice,  implicate  pentru  dobîndirea  unei  viziuni  globale  despre  refacerea  echilibrului om-natură; susţinerea  cognitivă,  afectiv- emoţională  şi  volitivă  a  convingerilor  ecologice  necesare  pentru transpunerea  cunoştinţelor  ecologice  în  practici  adecvate;  Deasemenea  la  nivel  de  profesori, manageri, diriginţi  a fost  acordată  atenţie  serioasă  formării  la  elevi  şi  dezvoltării  conştiinţei  ecologice  practice, dobîndirea  deprinderilor integrabile,  exersarea  şi  perfecţionarea  obişnuinţelor.Dintre  conţinuturile  particulare  ale  educaţiei  ecologice  se  evidenţiază  promovarea  sistematică  a cunoştinţelor  ecologice  în  cadrul  orelor  ecologice  cu  tematică  unică,  desfăşurate  în  zile  fixate  de  MET cu tematica  unică  republicană , şi  care  au  avut  scop  de  a  promova  concepte  specifice  de  mediu  şi  domenii  specifice de  activitate  umană: geografie, biologie, ecologie,  conexiuni  interdisciplinare...Ca  forme  de  realizare  a  educaţiei  ecologice    au fost   promovate  următoarele: educaţie  şi  instruire formală(  elucidată  şi  în  planurile  de  învăţămînt  ale  instituţiilor  preuniversitare  din  raionul  Criuleni), educaţie  şi instruire  non-formală ( în  formă  de  activităţi  extracurriculare, promovate  de  profesori); deasemenea  şi  educaţia  şi instruirea  informală ( prin  influienţa  mediului  social şi  implicarea  în  activitrăţi  ecologice  concrete)

Nu in ultimul rind,excursiile in natura trebuie sa contribuie la educareea dragostei fata de mediul inconjurator,cit si la perceperea si intelegerea legitatilor biologice,care asigura dezvoltarea armonioasa a lumii organice.

 obiectivul :”Purificarea  mediului, comportamentului, raţiunii, sufletului''

      Stările  emotive ce se nasc în excursii,   le  întărim  prin  lecţii,  excursii şi  vizite  didactice  .Exemplificăm  prin notabile  fapte  de  cuceriri  ale  ştiinţei, crîmpee- exemple  din viaţa şi  activitatea  savanţilor.Anume  imaginile  întîlnite în  natură  se  întipăresc  cu  atîta  putere  încît  nu  se  mai  şterg  din  memorie.  Ele  produc  stări  atît  de convingătoare,  cum  nici  un  paragraf  din  manuale  nu  o  poate  face. 




22 martie – Ziua Mondială a Apei
În fiecare an la 22 martie se celebrează Ziua Mondială a Apei, o sărbatoare instituită in anul 1992 in cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediul Înconjurător de la Rio de Janeiro. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a nominalizat perioada 2005-2015 drept Deceniu Internaţional „Apa pentru viaţă”.
În această zi statelor li se recomandă de a asigura desfăşurarea orelor ecologice şi campaniilor de informare cu scopul de a ridica nivelul de conştientizare şi educaţie ecologică, permiţînd cetăţenilor de a înţelege mai bine mecanismele de protecţie şi ameliorare a apelor.
Apa este considerată un element strategic, o problemă centrală de siguranţă naţională şi o resursă tot mai disputată. Apa prezintă resursă vitală importantă si, fiind componentul cel mai dinamic al mediului natural, este în pericol de poluare continuă. Calitatea apei potabile este considerată una din cele mai importante probleme sociale şi ambientale. Poluarea apelor subterane este un fenomen larg răspindit, iar gospodărirea proastă a lor duce la deteriorarea continuă a calităţii acestora. Deficitul si poluarea apei poate provoca consecinţe nefaste asupra societăţii.
Pentru Republica Moldova această zi, de asemenea este un prilej de celebrare şi, în acelaşi timp, o ocazie de a informa opinia publică asupra problemelor legate de necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor, precum şi  de a pune în adevărata lumină rolul, obligaţiunile şi responsabilităţile fiecăruia în vederea protecţiei surselor de apă.
Ministerul Mediului face un apel, pe această cale, la toţi factorii responsabili, dar şi ONG-urilor de profil să se implice alături de autoritatea centrală de resort la promovarea unei politici de prevenire a poluării si  ridicarea calitaţii apei prin popularizarea unei campanii şi atingerea rezultatelor ei: conştientizarea problemelor de gospodărire a apelor şi adoptarea unui comportament adecvat faţă de mediu, în speţă, apa.  Prin voinţa si efort comun al tuturor instituţiilor si societăţii civile, vom reuşi sa intervenim pentru stoparea si dispersia poluanţilor in cursurile de apă si sa avem ape mai curate si mai bogate in surse de viaţă. Reamintim ca apa este un element constituent indispensabil al naturii si, implicit, al vieţii noastre.
În acest context, avînd în vedere faptul că apa ocupă un loc distinct în viaţa noastră, considerăm oportună prezenţa fiecaruia la celebrarea Zilei Mondiale a Apei.

Inspectoratul Ecologic de Stat

Inspectoratul Ecologic de Stat a fost fondat în anul 1990 şi
  • exercită controlul ecologic de stat asupra respectării legilor şi actelor normative în problemele protecţiei mediului şi folosirii resurselor naturale, inclusiv la frontiera de stat a ţării;
  • efectuează expertiza ecologică de stat în scopul prevenirii impactului activităţilor economice asupra mediului, componentelor lui, ecosistemelor, sănătăţii populaţiei;
  • organizează acţiuni de combatere a braconajului pescuitului ilicit şi tăierilor de arbori;
  • efectuează investigaţii de laborator privind calitatea factorilor de mediu;
  • conlucrează cu organele de drept privind examinarea contravenţiilor administrative şi tragerea la răspundere a contravenienţilor;
  • conlucrează cu organele administraţiei publice locale la elaborarea şi implementarea programelor şi planurilor locale şi regionale de acţiuni în domeniul protecţiei mediului;
  • supraveghează activitatea agenţilor economici privind achitările plăţilor pentru poluarea mediului şi eliberează autorizaţii a folosinţelor de mediu.

5 Iunie ziua mondiala
a mediului (ecologiei)
Ziua Mondiala a Mediului (Ecologiei) - 5 Iunie - instituita in 1972 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite pentru celebrarea Conferintei "Ecologia Umana" de la Stockholm si reprezinta elementul cel mai important al Programului Ecologic al Natiunilor Unite (UNEP).

Aceasta zi se sarbatoreste in ziua de 5 iunie a fiecarui an si constituie un prilej pentru institutiile guvernamentale, administratiile locale, asociatiile de tineri, organizatiile nonguvernamentale, intreprinzatori, industriasi, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestari comune menite sa atraga atentia asupra necesitatii protejarii factorilor de mediu. 

vineri, 13 aprilie 2012






Pastrarea deseurilor în Republica Moldova
Deseurile menagere reprezinta în Republica Moldova o sursa de poluare semnificativa. O mare parte din deseuri menajere se pastreaza la rampele de depozitare.
Stiti ce prezinta ele? Acestea reprezinta niste terenuri special selectate, care trebuie sa corespunda anumitor cerinte si anume: solul acestor terenuri trebuie sa aiba proprietati, care nu permit difuzia scurgerilor din masa de deseuri în apele freatice; adâncimea apelor freatice în aceste locuri sa fie mare; dispersia deseurilor sub influenta vântului, ploilor sa fie minimala .
În prezent pe teritoriul republicii sunt depozitate la platformele de depozitare autorizate si
neautorizate circa 25 mln. m 3 deseuri.
Platformele se numesc autorizate în cazul când constructia lor este autorizata de catre
 institutiile de resort si se efectueaza conform cerintelor în vigoare; neautorizate – în cazul 
când rampele se organizeaza stihiinic si fara legalizare.
Suprafata totala a rampelor din republica constituie 1304,6 ha. Din acestea – 643,2 ha le revin rampelor autorizate si 661,4 ha – celor neautorizate. Volumul total de deseuri menajere solide la moment constituie 24866,7 mii m 3 . Dinamica schimbarii suprafetelor rampelor de depozitare a deseurilor menajere demonstreaza ca suprafata rampelor de depozitare în ultimii 4 ani (2000-2003) treptat se mareste, ceea ce se explica prin faptul ca unele rampe de depozitare deja sunt supraîncarcate si este necesara deschiderea a noi rampe de stocare a deseurilor.
Colectarea deseurilor menajere solide în Republica Moldova nu se efectueaza selectiv.
Suprafetele rampelor de depozitare
a deseurilor managere, ha.

Depozitarea deseurilor în majoritatea localitatilor se efectueaza la gunoisti si este modalitatea
 de baza în solutionarea problemei deseurilor menajere. Practic la toate gunoistile deseurile sunt
 transportate si stocate într-un mod ce nu corespund cerintelor protectiei mediului. Gunoistile
existente nu sunt amenajate si îngradite, nu dispun de sisteme de drenaj pentru evacuarea scurgerilor
 si nu se efectueaza lucrari de înhumare a deseurilor.


Aceasta modalitate de înlaturare a deseurilor menajere s-a început multi ani înainte, atunci când aceasta nu prezenta pericol pentru mediul înconjurator, iar în prezent este necesara o urgenta schimbare.
Gestionarea deseurilor menajere prin depozitare nu este metoda binevenita, deoarece ea duce la poluarea mediului ambiant si la pierderea unor cantitati mari de componente pretioase cum ar fi substantele organice, hârtia, carton, mase plastice, metale (fier, nichel, cupru, crom) etc. Transportarea acestor deseuri la rampa de depozitare duce la pierderea combustibilului necesar pentru transportare si necesita ocuparea unor suprafete noi pentru depozitarea deseurilor. Tot o data, aceste componente pot fi folosite ca materie prima secundara pentru obtinerea hârtiei, biogazului, îngrasamintelor pentru fertilizare (care se formeaza în rezultatul compostarii) etc.
Alte deseuri colectate, de exemplu, deseurile galvanice, contin metale importante (fier, nichel, cupru, crom, vanadiu) si necesita o prelucrare speciala pentru a evita poluarea mediului.
Problema gestionarii deseurilor este actuala si pentru localitatile rurale. Studiile efectuate într-o serie de localitati rurale au demonstrat ca în compozitia morfologica a deseurilor din zonele rurale continutul baligarului constituie circa 40%. Deseurile menajere în majoritatea cazurilor sunt aruncate pe malurile râuletelor, pâraiaselor si a râpelor. În prezent absolut toate pâraiasele care se scurg practic din fiecare comuna duc cu apele lor o cantitate enorma de poluanti, începând de la nitrati si nitriti si terminând cu diverse substante chimice toxice. Aceste fapte au condus la poluarea esentiala a apelor freatice care sânt principala sursa de apa potabila în ariile rurale.
Cum putem solutiona problema gestionarii deseurilor menajere?
Este necesara efectuarea colectarii selective a deseurilor menajere si implementarea acestei metode în practica.
Majoritatea deseurilor toxice (galvanice, cu continut de vanadiu, cianurice) sunt depozitate pe teritoriul întreprinderilor industriale unde s-au format. Cantitatea totala de deseuri toxice amplasate pe teritoriul republicii constituie cca. 8565 t.
Deseurile galvanice sunt amplasate la întreprinderea “Alfa”, cele cu continut de vanadiu se pastreaza într-un bazin special amenajat la Centrala Termoelectrica 1, sedimentele Albastru de Prusia sunt depozitate în cisterne si amfore pe teritoriul fabricilor de vin. Cel mai mare pericol pentru mediul înconjurator îl prezinta deseurile de pesticide inutilizabile si interzise care se afla în cantitati de circa 1800 t, multe dintre care sunt amplasate în locuri si conditii inadecvate cerintelor de pastrare a acestora si contribuie la poluarea imensa a mediului.