Ecologia plaiului natal

duminică, 22 aprilie 2012

5 Iunie ziua mondiala
a mediului (ecologiei)

Ziua Mondiala a Mediului (Ecologiei) - 5 Iunie - instituita in 1972 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite pentru celebrarea Conferintei "Ecologia Umana" de la Stockholm si reprezinta elementul cel mai important al Programului Ecologic al Natiunilor Unite (UNEP).

Aceasta zi se sarbatoreste in ziua de 5 iunie a fiecarui an si constituie un prilej pentru institutiile guvernamentale, administratiile locale, asociatiile de tineri, organizatiile nonguvernamentale, intreprinzatori, industriasi, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestari comune menite sa atraga atentia asupra necesitatii protejarii factorilor de mediu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Bancuri

*De ce nu gaseste omul in desert apa??
Ca o secat...:))

*Un Pittbull mergea pe o strada.....la o usa vede scris CAINE RAU.......Cainele se opri sa vada cine e....Batu la usa:la ea raspunse un caine cat o pisica.....

Unde-i mata cu tata-tau?intreba pittbull.
In oras.....raspunse catelul...
atuci cinei cainele rau aici
io is ca nu miam mancat mancarea

*Intr-o zi merge un pescar si pescuieste un peste auriu si il duce acasa si face un experiment pe el si seara ii scoate apa si ziua io pune la loc si dupa catva timp se invata pestele fara apa. Si dupa ce o vazut ce so intanplat cu pestele o zis ca se duce sa mai pescuiasca si sai vanda.Si cand sa treaca pe un bustean rau o cazut pestele in apa si sa inecat

*Ursul cu iepurele pe motocicleta:

Iepurele:ti-e frica cu 80 la ora
Ursul:nu
Iepurele:cu 100 la ora
Ursul:nu da imi vine sa pling
Iepurele:poate sa iti vina si sa mori ca nu ajung la frane

*Doi ursi stau de vorba, inainte de hibernare si privesc cum frunzele cad din copaci. Unul dintre ei zice: - Odata si odata, tot ma trezesc eu mai din timp sa vad cine lipeste frunzele la loc! ..

Steagul Pamintului

În fiecare an, ziua de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formației Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, un accident nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată ”semn al prosperității”. Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des.

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970^[1], cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată față de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri.

Moldova a obţinut Premiul mare şi Premiul de excelenţă în domeniul ecologic

Realizările Republicii Moldova în domeniul ecologic au fost apreciate şi menţionate cu premii în cadrul lucrărilor Conferinţei Părţilor Convenţiei de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi (POP), care a avut loc la Geneva între 25 şi 29 aprilie curent. Astfel, Moldova a obţinut Premiul Mare pentru rezultate în domeniul implementării prevederilor Convenţiei de la Stockholm în Republica Moldova şi Premiul de excelenţă în calitate de membru al reţelei de eliminare a bifenililor policloruraţi (BPC), pentru realizările deosebite în gestionarea ecologic inofensivă a bifenililor policloruraţi. La Conferinţă au participat reprezentanţi din peste 160 de ţări.

Republica Moldova a fost reprezentată la lucrările Conferinţei de către Ludmila Marduhaev, consultant principal la Direcţia prevenirea poluării şi gestionarea deşeurilor a Ministerului Mediului, punct focal al Convenţiei Stockholm, care în perioada 2007-2011, inclusiv pe parcursul acestei Conferinţe, a ocupat funcţia de membru al Biroului şi vicepreşedinte al Conferinţei Părţilor Convenţiei Stockholm. Rezultatele tării în domeniul gestionării POP vor fi analizate şi menţionate de Ministerul Mediului în contextul aniversării a 10 ani de la semnarea Convenţiei de la Stockholm la 20 mai 2011.

Conferinţa a fost organizată în ajunul aniversării a 10-a a semnării Convenţiei de la Stockholm, care va avea loc la 22 mai 2011. Aceasta a avut genericul „10 Ani de la semnarea Convenţiei de la Stockholm: Provocări Chimice, Soluţii Durabile” şi a cuprins toate aspectele cu privire la implementarea prevederilor Convenţiei, aspectele de consolidare a cooperării şi implementării coordonate a Convenţiilor de la Stockholm, Rotterdam şi Basel, includerea noilor substanţe chimice în anexele Convenţiei şi altele

Apa potabila

Apele subterane potabile sunt înmagazinate in rocile cuaternar, ponticiene, meoticiene, sarmatiene, cretacic si siluriene. Restul orizonturilor acvifere contin ape sarate cu continutul de saruri între 3.0 si 80.0 g/dm 3 si mai mult. Apelor arteziene le revine 16 % din volumul total al apelor naturale folosite in alimentarea centralizata cu apa a republicii . Apele freatice sunt folosite pentru alimentarea ne centralizata si volumul utilizarii lor fata de alte resurse acvatice în localitatile rurale constituie 95-100%.

Pe teritoriul tarii sunt cca 6600 sonde adânci de foraj. Din a.2002 functioneaza numai 3100 sonde. Majoritatea din aceste sonde necesita a fi reparate s-au lichidate. Apele freatice sunt folosite intens în zonele rurale prin intermediul a cca. 250 mii fântâni si izvoare

Rezervele apelor de adâncime constituie în total 3173 mii m 3 /zi conform calculelor din a.1981 pentru perioada de 25 ani. Rezervele apelor freatice, pâna in prezent, nu sunt calculate. Estimarea stiintifica arata, ca tara foloseste zilnic cca 50 mii m 3 apa freatica.

Flora.Totalitatea speciilor genurilor, familiilor si altor. taxoni de plante, care populeaza un anumit teritoriu. Flora reprezinta componentul de baza al oricarui ecosistem terestru. În Republica Moldova flora numara 5513 specii de plante, dintre care:
• plante superioare – 1989 de specii (muschi – 157, pteridofite – 25, gimnosperme – 1, angiosperme – 1806 de specii);
• plante inferioare – 3524 de specii (alge – 3400, licheni – 124 de specii);
• ciuperci – 1200 de specii (macromicete – peste 400 de specii, restul micromicete).

Fauna însumeaza totalitatea taxonilor (specie, gen, familie etc.) dintr-o anumita regiune. De exemplu fauna Europei, fauna Moldovei, fauna fl. Nistru etc. Fauna joaca un rol important in viata ecosistemelor prin faptul ca participa activ la procesele ce decurg in ele. Fauna Republicii Moldova numara circa 14800 de specii de animale, dintre care: vertebrate – 461 de specii (mamifere – 70, pasari – 281, reptile – 14, amfibieni – 14, pesti – 82 de specii) si nevertebrate – 14339 de specii, inclusiv insecte – circa 12000.

O minune a naturii – rezervația „Pădurea Domnească”

Rezervaţia naturală „Pădurea Domnească” a fost fondată în 1993. Suprafaţa sa totală e de 6032 ha, dintre care suprafeţele împădurite ocupă 3054 ha.

Rezervaţia a fost fondată cu scopul de a păstra zăvoaiele, care cresc pe grindurile fluviale, pentru păstrarea diferitor plante şi mai ales a celor rare. În dependenţă de relief şi regimul hidrologic s-au format diferite tipuri de păduri: de stejar pedunculat şi plop alb. Pădurile de stejar cresc preponderent pe podişurile fluviatile, care sînt foarte rar inundate. În aceste păduri se întîlnesc, de asemenea, plopul alb, ulmii, porumbarii. Nivelul de arbuşti este şi el bine dezvoltat şi este prezentat de aluni, boz, mălin negru (lemn cîinesc), salba moale, corni, dintre plantele-liane – viţa-de-vie sălbatică. Învelişul din iarbă la fel este bine dezvoltat, aici cresc din abundenţă rogozul, răcovina, urzica, năsturașul.

Pădurile de salcie ocupă depresiunile din vecinătatea rîului Prut, unde apele subterane sînt mai aproape de suprafaţă. Flora include 575 de soiuri de plante, dintre care 40 sînt rare. Se întîlnesc 49 de specii de mamifere. Primblîndu-ne prin această rezervaţie, dacă o facem cu mare atenţie, putem întîlni asemenea animale rare precum: vidra, nevăstuica, jderul, pisica sălbatică. Prezintă interes şi reptilele şi amfibiile locale şarpele orb, broasca ţestoasă de apă europeană, broasca de baltă ş.a.

În rezervaţie se întîlnesc în total 159 de specii de păsări, dintre care numai 52 sînt migratoare, iar 107 sînt sedentare. Cu multe păsări sîntem obişnuiţi, în rezervaţia „Pădurea Domnească” sînt şi păsări obişnuite precum cinteza, privighetoarea şi cioara. Rezervaţia are un rol important şi pentru că aici e arealul unor asemenea specii rare precum (barza neagră, viesparul, acvila, bîtlanul galben, egreta mare, lopătarul etc.).

Ecologia plaiului natal

mesajul zilei

duminică, 22 aprilie 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Facebook